Radio Aspirații

De ce românii aleg mereu aceleași partide?

Pe 1 decembrie, România sărbătorește Ziua Națională, comemorând Unirea de la Alba Iulia din 1918, care a marcat unirea celor trei principate – Moldova, Valahia și Transilvania – într-un singur stat român. Această zi simbolizează unitatea națională și lupta pentru un ideal comun, reunind, în urmă cu 106 ani, românii de pe toate meleagurile într-o singură țară. Totuși, în 2024, România pare mai divizată ca niciodată.

În fiecare scrutin electoral, alegătorul român, deși obosit și deziluzionat, nu poate renunța la trecutul care îl definește. După mai bine de trei decenii de nemulțumiri și frustrări, România rămâne prinsă într-un cerc vicios electoral. Partidele tradiționale continuă să domine scena politică, în ciuda criticilor constante, perpetuând stagnarea și corupția. Românii, deși critică aceste partide, continuă să le susțină prin voturile lor succesive, într-un paradox al nemulțumirii.

Pe 1 decembrie 2024, ziua a fost marcată de diviziuni și polarizare, în loc să trăim un moment de unitate. Alegerile parlamentare au adâncit falia dintre grupurile sociale și politice, iar România s-a împărțit în două tabere distincte. Forțele politice care au dominat în trecut continuă să reprezinte opțiunile disponibile, iar noile partide nu reușesc să câștige încrederea necesară pentru a sparge acest blocaj.

Campaniile electorale promit o schimbare, dar rezultatele rareori reflectă o transformare reală. Mulți români aleg „răul mai mic”, în loc să voteze pentru o schimbare autentică, iar acest compromis perpetuează stagnarea. În zonele rurale, PSD câștigă teren datorită loialităților tradiționale, în timp ce în mediul urban polarizarea politică și absenteismul devin tot mai evidente. Participarea la vot rămâne scăzută, iar cei care se abțin contribuie la menținerea unui sistem care nu reflectă adevăratul potențial al țării.

România se află la intersecția dintre resemnare și potențial. Fiecare vot pierdut și fiecare absență întăresc stagnarea și perpetuează structurile de putere vechi. Totuși, schimbarea nu este imposibilă. Ea începe cu o înțelegere mai profundă a democrației, cu o educație civică solidă și cu dorința de a privi dincolo de retorica politică. Așa cum 1 decembrie 1918 a simbolizat reînnoirea speranței pentru români, 1 decembrie 2024 ar trebui să reprezinte un moment de reflecție: cum putem învăța să votăm diferit, pentru a depăși diviziunile care încă fragmentează țara?

Românii își doresc o schimbare reală, dar aceasta nu va veni fără un angajament colectiv. Este timpul să depășim inerția și să transformăm tradiția politică într-o oportunitate de reformă. Poate că adevărata întrebare nu este de ce votăm la fel, ci cum putem învăța să votăm pentru un viitor mai bun.

LG.Janik, Germania

29.11.2025